Direct din Singapore am zburat către destinația mult așteptată – Bali, cu Air Asia. Aeroportul din Singapore este imens, ultra modern, iar check-în-ul și printarea etichetelor pentru bagaje la Air Asia se face automat. Am profitat de faptul că eram în aeroport și am recuperate Tax Free-ul pentru cumpărăturile făcute în Singapore, valabil pentru bonuri fiscale de peste 200$ singaporezi. Suma recuperate este tot în dolari singaporezi.

 Ne îmbarcăm și în 3 ore suntem deasupra minunatei insule Bali, se vede din avion o autostradă care pare că se pierde în ocean, dar de fapt trece peste un lac imens al insulei.

 Oricum, îmi place mult ce văd.  😊

Prima zi în Bali a fost de relaxare la superbul hotel Amnaya Resort 4* pe care l-am rezervat aproape din greșeală, fără să am mari așteptări. Am fost întâmpinați la recepție cu multă ospitalitate și un ceai de lemongrass, am ajuns exact la ora la care se servește ceaiul în restaurant, împreună cu mici prăjiturele delicioase despre care habar nu am ce sunt – ceva cocos, banană, fistc – delicioase, oricum.

• 

• 

 Dacă tot ne-am așezat la masă și avem și meniul în fata…zic să comandăm și ceva de mâncare. Am ales un fel de meniu combo – cu de toate, cum se zice la noi. Am început cu geniala supă Tom Yum și am continuat cu un platou imens de fructe de mare, pește, orez, legume – toate foarte gustoase.  Mergem în sfârșit în cameră, suntem conduși de recepționer și ne prezintă locuința pentru următoarele 7 zile. Arată SUPERB! O cameră super mare și luminoasă, cu un pat foarte confortabil.

• 

• 

 Am început dimineața cu o alergare pe plajă, în felul acesta am făcut cunoștință cu micul orășel Kuta. La ora 8 dimineață este puțin răcoare, iar soarele nu este prea puternic. Străzile sunt aproape pustii, doar mașinile și scuterele se îngrămădesc așa devreme. Așa că am pornit în alergare pe lângă restaurantele și terasele care seara sunt pline de turiști. Sunt foarte multe ofrande lăsate la tot pasul, am aflat că acesta este un obicei zilnic în religia hindusă și se respectă cu strictețe de către orice localnic. În 500m  am ajuns pe plajă.

• 

• 

Ziua 2

Astăzi a fost o zi cel puțin interesantă. Am  închiriat o mașină cu șofer de la o agenție de turism din Kuta, după ce am negociat jumătate din prețul cerut inițial și astfel am avut transportul asigurat întreaga zi pentru 30$. 

 La ora 8.30  dimineața, șoferul ne aștepta în lobby să plecăm spre Ubud, unul dintre orașele mari ale insulei. Am terminat micul dejun minunat, așa cum a fost servit și ieri și ne-am urcat în mașină. Am fost surprinși de faptul că mașina era foarte bine întreținută, aerul condiționat funcționa perfect, iar șoferul, un tip amabil, vorbea foarte bine engleză și a fost și ghidul nostru.

 Prima oprire a fost la un fel de teatru combinat cu dans balinez care nu ne-a impresionat deloc. Mai mult am fost impresionată de oamenii care se aflau în sală arhiplină. Deși credeam că nu o să avem un loc unde să ne așezăm, imediat ce ne-au văzut s-au înghesuit până în capătul rândului ca să ne facă și nouă loc. Am stat lângă un grup de fete de școală generală care au început să facă poze cu mine și eu cu ele, am vorbit puțin în engleză și mai mult prin semne 😊)

 Deși plătisem biletul, piesa de teatru – ca să o numesc așa – ni s-a părut copilărească și am decis să nu mai pierdem timpul, așa că am plecat cu mult înainte să se termine “reprezentatia” 😀  

 Următoarea oprire a fost în Ubud la Pădurea de maimuțe – Monkey Forest. Eu am fost puțin cam speriată pentru că am fost avertizați că maimuțele sunt imprevizibile și pot ataca. Așa că am făcut câteva poze și am încercat să nu deranjez nici măcar o musculiță, de teamă să nu fiu atacată de maimuțe. Nu am zăbovit prea mult aici.

 Următoarea oprire mi-a plăcut cel mai mult – terasele de orez. Pentru o taxă de intrare modica – 1$/pers. am putut admira pentru prima oară în viața mea terase de orez. Fotografiile de mai jos vorbesc de la sine.

• 

• 

• 

• 

• 

  Tot aici am mâncat și un durian foarte copt și foarte dulce, parcă era o prăjitură în șine. Yummy! Am cumpărat și niște mangosteen foarte dulci și baby bananas.

 Am plecat cu sufletul încărcat de energie pozitivă și puțin mai bronzată decât la intrare. 

 De aici am plecat să vizităm o plantație de cafea lângă Ubud. Aici se cultivau 2 tipuri de cafea, arabica și robusta. Văzând planta, mi-am dat seama că am și acasă într-un ghiveci un copăcel de cafea arabica, luat de la grădina botanică din Cluj 😉 Pe această plantație se obține cea mai scumpă cafea din lume – Luwak Coffee. Metoda de obținere se face cu ajutorul mamiferului Asian palm civet (nu am găsit echivalentul în română) – arată ca o pisică sălbatică și se hrănește cu boabe de cafea, reușind să digere doar partea gelatinoasă care acoperă boaba de cafea. Restul boabei de cafea se găsește în excrementele mamiferului, după ce a trecut printr-un proces de fermentație în intestinele acestuia. Se lasă 2 zile la soare, apoi se spală foate bine cu apă fierbinte și se mai lasă încă 2 zile să se usuce la soare. Se curăță  de 2 straturi de piele, se prăjesc și se macină. Am gustat puțin dintr-o cafea, dar cum eu nu sunt băutoare de cafea, mi s-a părut o cafea tare și atât. Spre final am făcut o degustare cu “shot-uri’ de cafea și ceai, iar la final am cumpărat ceaiurile care mi-au plăcut cel mai mult, cel de lemongrass și cel de mangosteen.

 Ultima oprire a fost la o cascadă a cărei denumire îmi scapă acum și nici nu am reușit să o găsesc pe hartă 😀

• 

• 

 În Bali distanțele sunt realtiv scurte, insula are de la nord la sud 120 km, iar de la est la vest 80 km. Însă, se circulă foarte prost, deși nu este sezon turistic în luna martie.  Sunt multe mașini și scutere, iar drumurile sunt relativ înguste, astfel că 50 km se parcurg în medie în 2 ore. În sezonul turistic este mult mai aglomerat. 

A fost o zi super plină , dar urmatoarele zile vor fi și mai interesante, le voi povesti în urmatoarea postare.